Toamna lui 2012

Toamna lui 2012 îmi va prilejui câteva participări la evenimente interesante, unele în domeniul matematicii, altele de natură literară.

Pe 24 august mă voi afla la Fresno, unde am fost invitat să vorbesc în cadrul colocviilor Departamentului de Matematică. Voi prezenta câteva rezultate recente, obținute vara aceasta, cele mai multe dintre ele realizate în colaborare cu Dr. Wladimir G. Boskoff. Mă voi referi și la articolul meu de anul trecut, «Distances generated by Barbilian's metrization procedure by oscillation of sublogarithmic functions», Houston J. Math., Vol. 37, No. 1, 2011, pp. 147-159.

Toamna aceasta predau două cursuri: unul elementar, de calcul diferențial cu mai multe variabile, și unul de geometria diferențiabilă a curbelor și suprafețelor.

În afară de asta, voi lucra cu un grup de patru studenți pasionați și talentați care adâncesc o temă de geometrie diferențiabilă. Nu voi spune despre aceasta aici decât că are o profundă legătură cu volumul al treilea din ampla monografie a lui M. Spivak... Plănuim să prezentăm rezultatele noastre pe 20 octombrie la conferința MAA (Mathematical Association of America) care va avea loc la CSU Long Beach, pe 14 noiembrie în colocviul de la CSU San Bernardino, pe 16 noiembrie la Chapman University, iar pe 11 ianuarie ne vom afla la San Diego, pentru conferința națională de matematică.

Apropo. Citeam deunăzi un fragment din «Jurnalul filozofic» al lui Constantin Noica, un text la care nu am mai avut ocazia să revin de multă vreme, și care merită revizitat pentru cât de mult reflectează asupra ideii Școlii. Acolo se scrie ceea ce bănuim că e o complexă metaforă:  „Visez o școală în care să nu se predea, la drept vorbind, nimic. Să trăiești liniștit și cuviincios, într-o margine de cetate, iar oamenii tineri, câțiva oameni tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul și toți le dau lecții. Totul trebuie învățat din afară și pe dinafară, iar singurul lucru care le e îngăduit din când în când e să pună întrebări. Dar nu vedeți că au și ei de spus ceva, de mărturisit ceva? Și nu vedeți că noi nu avem întotdeauna ce să le spunem? Suntem doar mijlocitori între ei și ei înșiși.“ Curios e că apoi Constantin Noica adaugă în paranteză „(Dar nici asta nu trebuie să le fie spus.)“ Interesantă reflecție, cu marea diferență că pe atunci nu cred că se trăia la viteza de acum, sau cel puțin bombardamentul cu informație nu începuse încă.

Unul dintre cele mai importante proiecte la care lucrez este Cercul de matematică de la Fullerton. Acest cerc e responsabil pentru problemele rezolvate de elevi din California și confirmate de secțiunea rezolvitorilor din Gazeta matematică. Da, e vorba de Gazeta matematică bucureșteană, cea întemeiată la 1895 și care funcționează excelent și în zilele noastre... Pe toamnă, ne vom întâlni și vom lucra împreună pe 25 august, 8, 22 și 29 septembrie, 6 și 13 octombrie, 3 și 10 noiembrie.

Toamna aceasta va aduce și apariția versiunii franceze a romanului «Venea din timpul diez», la Gingko éditeur, într-o traducere realizată de Dominique Ilea. Și tot în perioada aceasta este pregătită și apariția romanului «Miruna, o poveste», la Twisted Spoon, în versiunea engleză a lui Alistair Ian Blyth.